Segarcea

Stăteam la fratele meu la Segarcea. Bădia Sănduc a fost la vânătoare de iepuri. Au fost cu trăsura cu caii regali. Sunt spaţii întinse de dealuri molcome cu viţă de vie, câmpii cat vezi cu ochii în jurul Segarcei spre Calopăr, Dâlga Belcin, Sălcuța. Era raiul vânătorilor. Fauna era bogată, găseau fazani şi mulţi iepuri care-şi făceau culcuşuri în iarba fragedă şi îşi creşteau puii pe lângă grădinile de zarzavat ale localnicilor.

Pentru finalizarea casei era nevoie de cherestea. Bădia a mers la fratele lui Cornel, Minică, au mâncat, au băut, au mers la casa de la șosea care era la roșu. I-a zis lui Cornel:

– Ce faci, nu te însori?

– Ei, nu am găsit…

-Nu te faci neam cu mine?

-Am auzit că te însori cu Ziza Firta, fata notarului, dar nu mai voia tată-su. Aveau case frumoase.

A zis că nu se însoară ca nu e serioasă.

Frate-miu nu a plecat până nu i-a invitat la botez.

Atunci ne-am cunoscut cu Victoria, cu Băbica, cu toată familia.

Eram eu, Cornel şi Bădia.

-Îţi place de Cornel?(…)

După ce a venit de la Calopăr, Bădia Sănduc, fata lui Tanti făcea ” Ti Rs Rs Rs” adică e rost de nuntă, de muzică. Sandu a fost la Calopăr și o să te mărite cu ai lui Nancă. Treaba a fost aranjată . În 16 august am plecat din Tarcău.

Nunta a avut loc pe 10 noiembrie 1946.

La Segarcea erau Domeniile Coroanei. Bădia Sănduc avea un dormitor, sufragerie, bucătărie, curte. Avea servitoare și gardian care făcea treburi prin curte. Avea grădină de zarzavat, pepeni, roşii, vinete, . Ii aduceau acasă Tarrr laptele le cucoana ” Tantzi”. La botezul lui Mariana a venit Tataia. A mers , a vazut familia si mi-a spus:

– Sa stii Cornel e unsuros in salopeta , acolo la moara.

Imi parea rau sa ma intorc la Tarcau. Badia l-a trimis pe Savin la Pietroasele Buzau, unde a facut o scoala de viticultura. A facut practica la Domeniile Coroanei.

Isi faceau cate un ou, cate un cartof prajit si sambata veneau la Domeniu…” cand vedeti ca nu prea se ajunge sa ziceti ca v-ati saturat…” M-am dus cu Savin intr-o magazie de lemne si am urlat ca nebunii…

– Tantzi, uite asa sa ai si tu pofta de mancare, ca fetele…

Erau multi, Mos Gheorghe si tanti Vergica, Badia Sanduc cu Tantzi, Savin, servitoarea si mai dadea

si lui Ilie care era gardian si paznic de noapte. Pe Ilie l-a pastrat pana a murit. Era un fel de secretar Mircescu al lui Badia.

Am avut nunta mare. Era o magazie mare de tot cum intrai pe poarta mare pana in grajd. Au pavoazat-o cu covoare cu cetina de brad, au facut mese, banci. Au aranjat-o cu brad la intrare. Am mers cu trasura cu cai regali. Noi am fost in trasura cu cai albi. Am oprit la Primarie si apoi am mers la biserica. Nunta a fost fara dar. Unii au adus cadouri. Nas l-am avut pe un farmacist din Craiova.

– Nu vreti sa faceti rost de un fin?

– Daca te place Nasa…

Am fost in vizita, m-a placut si m-a cununat. Acolo mi-am facut si cliente si am inceput sa lucrez la farmaciste , doctorite…

Au avut bucatar, lautari, orchestra. Lui Cornel ii zicea ” boieru” Parintii lor murisera Era un an de la moartea lui mama-sa. Casa era un conac boieresc cu ziduri foarte groase. se intra din gradina pe niste scari intr-un hol lung si lat cu geam la capat. Pe dreapta era o camera mare unde statea Victoria cu Minica. Tablouri mari cu parintii Nanca erau atarnate pe pereti. In fundul salii , pe dreapta era o camera unde statea Babica si fratele cel mai mic , Nicu Nanca. Pe stanga se intra intr-o camera foarte mare, sufragerie unde am stat eu, Irina si Cornel. Toate lucrurile mi-s-au parut uriase. In camera mare era o soba masiva de fonta si dulap vitrina cu borcane de dulceata. Patul era el insusi cat o camera. Camera era construita pe beci si se auzea scandura trosnind la fiecare pas. Imediat de la intrare pe stanga era o veranda inchisa cu geamuri multe unde se facea efect de sera. Aveam servitoare si bucatarie si sufragerie si o pravalie si o camara in casa alaturata, langa fantana. La grajd aveam o camera pentru grajdar, una pentru servitoare si fata la copil. La micul dejun trimiteam cos cu mancarela moara, consistent, cu oua, sunca, carnati. Vara mai veneau acasa la masa.

Umblau in capoate.

Am ramas gravida imediat. Imi era greata stare de rau permanent. Ziceau ca ma prefac sa-mi aduca sotul luna de pe cer.

Imi placea painea goala facuta in cuptor si fructele. Victoria a avut pe Tache, 3-4 ani si pe Maia, care era mica de cateva luni.

Ascundeam fructele sub pat si Tachita aflase si mai dadea atacul. Nu suportam sa stau la bucatarie. Se facea cu randul . Cornel a zis sa ma lase in pace ca mi-e rau. am avut foarte grea sarcina pana in patru luni cand a miscat. Ei isi terminau casa de la sosea. In 23 august 1947 s-a nascut Petre, la maternitatea din Craiova.

Legionarii aveau crucea drept simbol si pa Arhanghelul Gavril. Au pornit pe fond religios, patriotic. Pe parcurs au intrat toti…Era un prieten al unei colege de liceu, care vindea carti cu cantece legionare.

Au deviat de la ideea de la care au inceput. Au omorat pe Duca ( primul ministru), pe Nicolae Iorga. Din istoria lor nu stiu prea multe. Popa Nanca era cel mai mare dintre frati intrase in organizatia legionara. Cornel, Minica, Nicu erau oameni umili. Popa i-a indemnat sa faca si ei o organizatie. Oamenii , daca s-a dus boierul au intrat si altii. Erau tineri, cantece patriotice, entusiasm, posibilitatea sa se adune si sa cante. In timpul razboiului in 1940 au mers pana la Don. Fratele lui Cornel ( Ionel )a disparut intr-un atac, nu l-au mai gasit. Cornel a venit acasa. S-a dedicat trup si suflet mecanicii. Lucra zi lumina la mecanismul care punea in functiune moara. Salopeta lui era plina de vaselina si uleiuri de motor. In 1946 s-au facut alegeri sub rusi. ” Votati Soarele” – rasaritul Partidului Comunist. L-au arestat pe Cornel sa nu le faca greutati.( sa nu saboteze ).

In noiembrie 1946, a treia zi dupa nunta l-au arestat. L-au tinut o saptamana si i-au dat drumul. La toate evenimentele politice care au avut loc, il arestau.

In 1948 a venit Nationalizarea. Au intrat si au luat moara, masina de treierat, batoze, masini de tamplarie, cai, trasura…

Au ramas fara loc de munca.

Pentru ca moara fusese in reparatie capitala, nu se descurcau si aveau nevoie de ajutor. Motoarele erau ceva nou pe vremea aceea si nu multa lume se pricepea sa le puna in functiune. Pe Cornel l-au primit ca mecanic si a lucrat onorific pana in 1949. Primea tain , faina si malai. Inainte de Nationalizare a fost ” Stabilizarea monetara”. Nu le-au dat voie sa schimbe nici un ban ca erau ” chiaburi”. S-a schimbat valoarea banilor. Cu un sac de bani luai o sita.

Veneau moldovenii si cumparau porumb, grau. Facusera bani sa repare moara si cumnatul Minica a facut casa mare la sosea. In 1949 au intrat la SMT Segarcea. Arestarile au fost de scurta durata. De la SMT Segarcea au facut naveta. Au lucrat aproape 10 ani. In 1959 i-au dat afara si in iunie 1959 i-au arestat.. Cornel a trait departe de familie pana in martie 1960.. Irina a ramas singura cu trei copiii mici. Petre avea 12 ani , Nelu 10 ani si Florin cel mai mic 8 ani. Tache, baiatul lui Minica a facut clasele primare la Salcuta. A intrat la liceul ” Fratii Buzesti” din Craiova. Maia a mers la Campu Lung. Cand s-a inscris a scris” mijlocas”. La Salcuta trebuiau sa stea in internat. Era scoala gimnaziala care aduna toti copii din zona sa urmeze clasele V, VI, VII. Directorul nu i-a primit si atunci s-au gandit sa mearga la Craiova. Conditia era ca daca cele declarate se dovedesc nereale, elevul poate fi exmatriculat.

Am mers sa il vizitam pe Petre la gazda la un cizmar. Locuinta era insalubra, nu intra soarele. Atunci am hotarat sa il dau pe Petre la Tarcau la mamaia. El incepuse cla sa a V a la Craiova.

Tache s-a mutat de la gazda. Gazda a fost invitata intr-o duminica la Calopar. Dupa ce plecase Tache de la gazda, afost chemat de conducerea liceului si i s-a pus in vedere ca nu a facut declaratia reala si a fost exmatriculat. Tache a ratat liceul si a facut o scoala profesionala de electrician, instalator. Cumnata Victoria a zis ca noi eram de vina ca madam Popescu Gazda a reclamat. Reclamatiile au fost facute de alti parinti. Petre a continuat la Tarcau, Tache a lucrat la o fabrica de bere, s-a apucat de bautura si a murit nebun la Poiana Mare. Maia a facut liceul si in ultimul an s-a incurcat cu profesorul maistru. Cum era grasa nu s-a cunoscut sarcina. Cumnata Victoria :

– Vino sa-ti zic ceva!

– Ce?

– Sunt bunica…

A terminat liceul la Campu Lung, a rezultat o fata Manuela.

S-a legitimat cu profesorul care mai avea un copil. A ajuns la Ramnicu vVlcea, s-a recasatorit si are un baiat.

Tata meu nu prea avea rude. Avea o matusa Tiby si au venit la nunta. Ea avea o fata si a venit si sora lui gineresu cu mama-sa Otilia:

-Sa ai grija sa nu transpiri pe gat. Sa te pudrezi!

-Eu as fi vrut sa ma spal putin.

– Ei , as, te pudrezi sa nu apari transpirata.

Si, necajiti ei aveau o casuta paralel cu calea ferata, in spatele Bisericii Lipovenesti.

Fata lui matusa avea trei copii cu barbatul care era sofer. A facut un accident si l-au bagat la puscarie. a ramas cu trei copii si traiau din ce le dadea tataia pentru mine.

A trebuit sa ma mut . Am trecut pe la multe gazde si mi-au ramas unele infipte in minte.

Elevii si elevele organizau vara excursii si petreceri. noi nu participam ca nu ne dadea voie fara parinti. In 1946 am terminat liceul si trebuia sa merg in practica la Craiova.

S-a organizat o excursie pe Ceahlau. Nu urcasam, nu vazusam.

Un grup de 10- 15 am urcat Ceahlaul. Am dormit noaptea sus la cabana Dochia. Era ca dupa razboi.

Dimineata, dupa ce am mancat, unii s-au intors pe la Durau si altii au plecat spre Cheile Bicazului.

Am optat sa merg spre chei pe pe un parau prin niste rape. Am luat cursul paraului. am ajuns seara la Bicazul Ardelean. Am mers la preotul satului. A facut preoteasa o mamaliga, oua , branza, lapte. Am dormit in podul grajdului in fan. A fost frumos. A doua zi am mers la Chei, erau toate vilele murdare, batjocorite cum trecusera rusii pe acolo, erau rahati prin camere..Am dormit o noapte la Chei. Am pus cetina de brad pe jos.M-am intors acasa dar cu teama ca nu avusesem avizul lui tataia. Dar cum venise Savin sa ma ia nu m-a pedepsit. Am plecat in Oltenia a doua zi de Sfanta Maria.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *