Se ascunde astrul zilei în nouri să se culce
Şi-n flăcări orizontul îmi pare că se duce…
Se depărtează, creşte ameţitor şi violet
Şi trimite câte o rază ca o lamă de stilet.
Nu sunt anotimpuri la vârsta tinereţii
E veşnic primăvară la începutul vieţii
Perpetuuă ferice şi uimitoare primăvară
Inocentă, zâmbitoare ca un apus spre seară.
Nici floarea vârstei nu are anotimpuri
Continuuă e vara în acele timpuri
Calmă, fierbinte, caniculară vară
Stralucitoare, vie, e ca o floare rară.
Nu are anotimpuri crepusculul vieţii
Fără sfârşit e toamna în roua dimineţii
Ploioasă, monotonă si ponderată toamnă
Supărăcioasă, acră ca o bătrână doamnă…
Sfârşitul vieţii noastre anotimpuri n-are
Zăpada troieneşte cărările din zare
E iarnă înţeleaptă, rece, atroce si vicleană
Şi fluturii albaştrii coboară lin pe geană…
Săbăoani
2001-01-25
Dedicatie specială Laurei Mason, Noua Scoţie ,cu ocazia zilei de naştere
